Ingrijirea blanitei de samoyed

Mai zilele trecute, o draguta cu un Samoyed ma intreba pe blog cu ce ii intretin blanita lui Nor si cum ma descurc cu periatul. Asa ca sa incepem cu inceputul. :)

Fiind primul caine cu blana asa lunga si deasa din viata mea, Nor a fost tinta experimentelor si talentelor mele de "hair-stylist". Glumesc, binenteles, doar ca mi-a fost destul de greu , pana am prins miscarea, ca sa zic asa.
La inceput m-am gandit ca e mai bine sa apelez la profesionisti. Din pacate, insa, nu toti cei care se ocupa cu cosmetica canina au idee despre ce inseamna toaletajul unui Samoyed. Mai mult decat atat, multi nu au nicio pregatire in acest sens si se ocupa de catel dupa inspiratia de moment.
O experienta neplacuta pe care nu ma pot abtine sa o povestesc a fost la un salon in care Nor si-a petrecut 4 ore. Descalcitul preliminar si spalatul au durat vreo 3 ore (si cu pauzele de tigara aferente unei astfel de activitati; pause doar pentru duduia care se ocupa de el, nu si pentru caine). Dupa spalat a urmat uscatul (doar cu feon, fara prosop) care ar fi trebuit sa dureze si mai mult, avand in vedere cantitatea de apa care ere in blana lui. Doar ca Nor s-a plictisit, cum era si normal, si a facut ditamai surpriza mirositoare pe masa de toaletaj, imprastiata si pe jos si.,....... Din cauza aceasta uscatul a durat mai putin decat trebuia, de periatul de dupa nici nu mai poate fi vorba. Si uite asa am ajuns acasa cu un caine semi-ud care din acesta cauza s-a si incalcit groaznic incat peste 2 saptamani am ajuns la alt salon. De fapt nu era salon, ci cabinet veterinar care oferea si servicii de cosmetica. Din fericire am dat de doua fete foarte dragute care cu multa rabdare l-au facut pe Nor boboc de Samoyed. Am tras si eu cu ochiul si am vazut cum se face, asa ca acum reusesc sa il ingrijesc destul de bine singurica, acasa. Vorbesc aici de toaletaj de intretinere nu de expozitie. Pentru cel de-al doilea apelam la un profesionist in adevaratul sens al cuvantului cu multa experienta in domeniu.

Sa va prezint ustensilele mele:

                pieptan

tesala cu peri moi

tesala cu peri tari

Intai polosesc pieptanul pentru a descalci zonele cu noduri cum ar fi zona de dupa urechi, jaretii, burtica sau alte zone in care se mai prinde vreun ciuline, etc.
Dupa ce am descalcit, incep de la cap spre coada, facand carari successive pe orizontala si in functie de necesitati fie folosesc o perie fie tot pieptanul. De exemplu, in perioada de naparlire a trebuit sa folosesc pieptanul mai mult pentru a scoate tot parul mort care nu cadea singur.
Ideal este sa ajungeti cu cararea pana la piele iar asta veti reusi cel mai bine cu pieptanul, din aproape in aproape.
In zona pantalonilor si a cozii folosesc doar peria cu peri mai moi.

In perioada de naparlire se recomanda si imbaierea la intervale mai scurte de timp, pentru a se elimina mai rapid blanita desprinsa.

Inca un aspect care nu ar trebui neglijat...cainelui rebuie sa ii faca cat de cat placere sa fie periat penru a ne usura si noua munca.
La mine inca e nevoie de doua personae la periere, multa vorba blanda si cateva recompense delicioase sau jucarii interesante pentru a-l tine ocupat. :)

Despre sampoane, balsamuri, fixative si parfumuri, intr-un post viitor. :)

Sper ca v-am fost de folos iar daca altcineva are alte tehnici sau foloseste alte instrumente m-ar interesa foarte mult un feedback.

Ham, ham si ne mai auzim.

Expozitia canina, prima experienta de acest gen.....

Nu am mai scris demult fiindca ne-am pregatit intens pentru prima expozitie canina din "cariera" noastra.
A fost la Ploiesti si a durat 2 zile. Dar pana aici a fost multa munca depusa si energie sacrificata.
Daca va ganditi si voi sa participati la astfel de manifestari poate va intereseaza experienta noastra.

Pentru Nor si pentru mine, pregatirea a inceput cam cu 2 luni inainte si a constat in obtinerea Pedigreeului de export de la Asociatia Chinologica Maghiara (aveam doar pedegreeul unguresc), inregistrarea in Asociatia Chinologica Romana si Nostrificarea Pedigreeului, inscrierea in competitia de la Ploiesti, toate acestea combinate cu antrenamente dese si toaletari profesionale pentru show.
Si iata-ne, in sfarsit in dimineata zilei de 6.07.2013. La ora 6.00 eram in picioare, atat noi cat si Nor. Bagajul era facut de cu seara, asa ca dimineata am plecat la drum. Ajunsi la locul expozitiei si dupa ce ne-am intalnit cu mai multi prieteni dragi, am incercat sa ne dezmeticim si sa vedem initial care era ringul unde urmau sa fie arbitrati samoyezii, apoi care este ordinea de prezentare. Si dupa ce am stabilit aceste lucruri am asteptat cuminti intrarea in ring. Eram pregatiti cu tot ce trebuie (perii, produse de styling, prosop, castron pentru apa, apa) sau cel putin asa am crezut noi, fiindca ar fi fost foarte utila si o umbrela mare (veti vedea imediat de ce). Pentru ca expozitia s-a tinut in aer liber, pe iarba, Nor a reusit sa se umple de niste ciulini mici de care nu reuseam sa mai scap. Asa ca, pana la intrarea in ring am tot periat blanita alba, proaspat imbaiata cu o zi inainte.
Inaintea noastra s-au prezentat cateii din rasa Chow-Chow. Si odata cu prezentarea lor a inceput si o ploaie torentiala care a ingreunat prezentarea samoyezilor. Dar pana la urma dl. arbitru a reusit sa ii admire intr-o tura de ring, sa le controleze dentitia si testiculele. Si asa Nor a obtinut calificativul Excelent III. Prima zi, terminata cu succes.

A doua zi a inceput la fel, doar ca la Ploiesti am ajuns ceva mai relaxati, stiind deja despre ce era vorba. Diferenta era data de tipul competitiei. In prima zi a avut loc o competitie CAC iar in cea de-a doua, o competitie CACIB. De data aceasta ne-am asezat pe un loc cu ciment, pentru  a nu se mai umple Nor de ciulini.
Si am inceput sa coafam blanita pana aproape de intrarea in ring (acelasi ring, alt arbitru). In pauzele de coafat am facut scurte plimbari si am reintalnit prietenii catelandrii cu tot cu stapanii lor, cu care ne-am intretinut pe teme chinologice. :) La ora pranzului, in aceeasi ordine ca in ziua trecuta, urma sa intram la prezentare. Din nefericire sau din fericire (inca nu stiu cum sa incadrez intamplarea), handlerul care trebuia sa-l prezinte pe Nor nu a reusit sa faca fata tuturor cateilor pe care ii avea de prezentat, asa ca pentru a nu rata prezentarea, intr-o viteza (nici nu-mi mai aduc aminte cum) am pus mana pe lesa lui Nor si am intrat cu el in ring. Plina de emotii am reusit sa fac cu el o tura de ring. Nu stiu cum a decurs prezentarea sau in ce pozitie a stat Nor si din pacate nici poze nu am. Sotul meu era prea ocupat sa ne priveasca pentru a mai face si fotografii. :) Imi amintesc doar ca imi tremura mana pe lesa si ca incercam sa il incurajez pe Nor sperand sa nu ne facem de ras. Se pare insa ca nu a fost prea rau fiindca am mai obtinut un Excelent III. Acum ma pot ocupa de formalitatile pentru obtinerea dreptului de monta.

Voi scrie un articol separat despre handling asa cum il vad si inteleg eu si poate pana atunci imi voi da seama si daca intamplarea mea a fost sau nu una fericita.

In alta ordine de idei, expozitiile canine te introduc intr-o lume aparte in care ne-ar face placere sa ne regasim si cu alte ocazii.

Daca ati avut si voi astfel de experiente, ne-ar face placere sa le impartasiti cu noi.

prima zi

prima zi

a doua zi

a doua zi

Cu drag,